De TPS-IL • 11 iunie 2026
Ierusalim, 11 iunie, 2026 (TPS-IL) — Arheologii care au efectuat săpături într-o peșteră preistorică la sud de Haifa au descoperit ceea ce cercetătorii descriu drept o capsulă a timpului rară dintr-o etapă puțin înțeleasă a evoluției umane, datând de acum 250.000–400.000 de ani.
Peștera, situată la periferia localității Fureidis, un sat situat la sud de Haifa, a rămas sigilată timp de sute de mii de ani, conservând dovezi ale culturii pre-neandertaliene acheulo-yabrudiene, potrivit Autorității pentru Antichități din Israel și Universității din Haifa.
Dr. Kobi Vardi, șeful Departamentului de Preistorie din cadrul Autorității pentru Antichități din Israel, a declarat pentru Press Service of Israel că situl – săpat după ce lucrările de construcție au amenințat să-l deterioreze – ar putea contribui la clarificarea unei perioade critice de la sfârșitul Paleoliticului Inferior, cu puțin timp înainte ca neandertalienii și oamenii moderni să devină dominanți și să se răspândească mai larg.
„Situl din această cultură este de fapt foarte rar. Cunoașterea noastră se limitează la doar zece astfel de situri în tot Orientul Mijlociu… Dar majoritatea siturilor apar în peșteri care conțin mai multe perioade. Aici, avem posibilitatea de a săpa rămășițele acestei culturi într-un singur strat”, a spus el.
Potrivit lui Vardi, multe situri sunt dificil sau imposibil de accesat pentru cercetare, ceea ce face ca peștera nou descoperită să fie deosebit de importantă, deoarece conservarea sa le poate permite cercetătorilor să studieze viața umană antică la o rezoluție neobișnuit de mare.
„Aici avem un nivel excepțional de conservare. Aceasta este o capsulă a timpului în care nu au fost conservate doar unelte din cremene, ci și oase de animale foarte bine conservate de la animale pe care le-au vânat”, a spus el.
Perioada este semnificativă deoarece poate arăta semne timpurii ale unor tipare ulterioare asociate atât cu neandertalienii, cât și cu oamenii moderni. Vardi a spus că schimbările de fiziologie, tehnologie și comportament social din această fază ar fi putut pune bazele unor forme mai complexe de cultură umană.
Peșterile din această eră au produs dovezi ale utilizării intensive a focului și ale activității umane prelungite, sugerând o viață de tabără mai bogată și mai complexă decât se știa anterior. Cercetătorii asociază astfel de dovezi cu dezvoltarea cooperării sociale și transmiterea cunoștințelor, potrivit lui Vardi.
„Este interesant pentru că aici vedem și o transformare în cogniție. Dintr-o dată, vedem o industrie a cremenei mai dezvoltată. Probabil ne învață despre un alt tip de organizare socială”, a spus Vardi.
Săpăturile au scos la iveală o serie de unelte din cremene, inclusiv topoare de mână mici și ascuțite, racloare și lame. Vardi a spus că cultura reprezentată în sit a fost caracterizată de metode avansate de producere a uneltelor din piatră, care au ajutat la datarea peșterii.
De asemenea, au fost găsite oase de animale, inclusiv rămășițe de cerbi lopătari, gazele și cai antici. Dovezile privind prezența apei în sit ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care grupurile antice de vânători-culegători au fost atrași de peșteră, a spus Vardi.
Autoritatea pentru Antichități din Israel și Universitatea din Haifa planifică acum un program de cercetare mai amplu care urmărește să reconstituie modul în care oamenii din sit au trăit, s-au adaptat la mediu și au dezvoltat noi tehnologii și moduri de viață, a spus Vardi.