De Pesach Benson • 11 noiembrie 2026
Ierusalim, 11 noiembrie 2026 (TPS-IL) — Cercetători israelieni și americani au dezvoltat o tehnică bazată pe analize de sânge care ar putea indica nu doar cât de extins este cancerul pulmonar cu celule mici la un pacient, ci și ce gene utilizează în mod activ celulele canceroase. Abordarea ar putea ajuta medicii să monitorizeze mai bine evoluțiile bolii și să înțeleagă răspunsul la tratament.
Spre deosebire de multe biopsii lichide existente, care detectează mutații în ADN-ul tumoral, noua metodă examinează semnale moleculare ce arată ce instrucțiuni genetice folosesc celulele canceroase. Descoperirile ar putea deschide calea către tratamente mai precise.
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent diagnosticat cancer din lume și principala cauză de deces legată de cancer. Aproximativ 2,5 milioane de oameni au fost diagnosticați la nivel mondial în 2022, reprezentând 12,4% din noile cazuri de cancer, în timp ce 1,8 milioane au murit din cauza acestei boli.
Cancerul pulmonar cu celule mici reprezintă aproximativ 15% din cazurile de cancer pulmonar. Acesta se dezvoltă și se răspândește de obicei rapid, iar mulți pacienți sunt diagnosticați într-un stadiu avansat. Deși inițial tumorile se micșorează adesea în urma tratamentului, boala recidivează frecvent. Obținerea de țesut tumoral proaspăt pentru a urmări aceste schimbări poate fi dificilă.
Echipa internațională a fost condusă de prof. Nir Friedman și dr. Gavriel Fialkoff de la Școala de Medicină a Universității Ebraice-Hadassah, alături de dr. Nobuyuki Takahashi și dr. Anish Thomas de la Institutul Național al Cancerului din SUA, parte a Institutelor Naționale de Sănătate (NIH). Concluziile au fost publicate în revista evaluată de colegi Journal of Clinical Investigation.
O nouă modalitate de a citi semnalele genetice ale cancerului
Cercetătorii au examinat fragmente microscopice eliberate în fluxul sangvin de celulele pe cale de a muri. Acestea includ fragmente de ADN înfășurate în jurul unor proteine numite histone. Marcajele chimice de pe histone indică ce gene erau active în celulele care au eliberat fragmentele.
Folosind secvențierea prin imunoprecipitare a cromatinei libere celulare (cfChIP-seq), echipa a analizat aceste fragmente pentru a investiga activitatea biologică a celulelor canceroase. Spre deosebire de testarea genetică convențională, care detectează modificări în ADN, metoda relevă modul în care celulele își folosesc codul genetic.
Cercetătorii au analizat 441 de probe de plasmă sangvină de la persoane cu cancer pulmonar cu celule mici, alte tipuri de cancer și persoane sănătoase. Ei au comparat semnalele sanguine cu activitatea genetică din țesutul tumoral. Procedura a necesitat doar aproximativ un mililitru de plasmă.
Echipa a identificat tipare moleculare caracteristice cancerului pulmonar cu celule mici și a dezvoltat un scor numeric care măsoară intensitatea acestora. Scorul s-a corelat cu masa tumorală măsurată prin imagistică medicală și a variat în timpul tratamentului. Valorile mediane ale scorurilor au scăzut după tratament, în concordanță cu reducerea masei tumorale. De asemenea, scorurile mai mari au fost asociate cu o rată de supraviețuire mai scăzută.
Însă potențialul tehnicii depășește simpla măsurare a dimensiunii tumorii.
Cancerul pulmonar cu celule mici nu este o boală uniformă. Tumorile sale pot fi împărțite în subtipuri moleculare, definite prin tipare distincte de activitate genetică. Aceste diferențe pot explica de ce pacienții răspund diferit la tratament și ar putea deveni importante pe măsură ce apar terapii axate pe anumite subtipuri.
Cercetătorii au constatat că semnalele moleculare din sânge au reflectat îndeaproape activitatea genelor-cheie din țesutul tumoral al pacienților. Unele probe au conținut semnale asociate cu multiple subtipuri, sugerând că tehnica ar putea surprinde diferențele biologice dintre celulele canceroase din locații diferite.
Acest lucru ar putea oferi un avantaj față de biopsiile convenționale, care oferă informații dintr-o singură locație. Sângele poate transporta material eliberat de tumori din multiple zone, oferind medicilor o imagine potențial mai amplă a bolii.
Dacă va fi validat în studii ulterioare, testul ar putea ajuta medicii să monitorizeze răspunsul la tratament, să urmărească schimbările în biologia tumorală și să identifice subtipurile de cancer în întregul organism, reducând potențial necesitatea repetării biopsiilor invazive. Cercetătorii au subliniat că testul necesită studii suplimentare înainte ca medicii să îl poată folosi pentru a ghida tratamentul sau pentru a înlocui biopsiile.
