Adevărul este că rana este mai adâncă decât timpul. Timpul trece, dar nu face să fie uitat momentul veștii care nu are alta mai amară – că iubiții sufletului nostru nu mai sunt în viață. Așa ați simțit voi – în fiecare casă și familie. Așa am simțit noi – părinții mei, eu și fratele meu mai mic Ido, la căderea fratelui meu Yoni, fie-i amintirea binecuvântată. Dorul este prezent zi de zi, mâinile vor din nou să îmbrățișeze. Ochii – să vadă zâmbetul. Urechile – să audă glasul, glasul scumpului nostru.