De Pesach Benson • 29 octombrie 2026

Ierusalim, 29 octombrie 2026 (TPS-IL) — Adulții autiști și cei non-autiști pot avea performanțe la fel de bune într-o sarcină perceptivă, în timp ce creierele lor răspund diferit la greșeli, evaluează dificultatea deciziilor și utilizează experiențele recente pentru a ghida alegerile viitoare, potrivit unui studiu internațional condus de cercetători israelieni.

Descoperirile ar putea ajuta în cele din urmă cercetătorii să înțeleagă mai bine de ce persoanele autiste diferă în modul în care răspund la feedback și la circumstanțe în schimbare, putând fundamenta abordări mai individualizate de sprijin. Prin identificarea a trei diferențe distincte în modul în care creierul evaluează greșelile, dificultatea deciziilor și experiențele recente, studiul oferă noi căi pentru investigarea modurilor variate în care autismul afectează învățarea și luarea deciziilor.

Autismul este o afecțiune de dezvoltare care poate afecta interacțiunea socială, comunicarea, comportamentul și procesarea senzorială, abilitățile și nevoile de sprijin variind considerabil de la un individ la altul. Cauzele exacte ale autismului rămân neclare, însă se consideră că acesta provine dintr-o combinație complexă de factori genetici și influențe asupra dezvoltării timpurii a creierului.

Studiul a fost condus de prof. Merav Ahissar de la Centrul Edmond și Lily Safra pentru Științe ale Creierului din cadrul Universității Ebraice. Cercetătorii au identificat trei diferențe distincte în activitatea cerebrală și luarea deciziilor, pe care le-au reprodus într-un experiment ulterior, unul până la doi ani mai târziu.

„Descoperirile noastre sugerează că diferențele asociate cu autismul nu țin neapărat de capacitatea de a percepe informațiile cu acuratețe, ci de modul în care creierul evaluează experiențele și le utilizează pentru a ghida deciziile viitoare”, a declarat Ahissar.

„Am identificat câteva procese distincte care ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce adaptarea la situații care se schimbă rapid poate fi mai dificilă pentru persoanele autiste”, a adăugat ea.

Răspunsuri cerebrale diferite

Cercetătorii au cerut la 33 de adulți autiști și 35 non-autiști să asculte perechi de sunete și să identifice care dintre ele avea tonul mai înalt. După fiecare răspuns, participanții au primit feedback care indica dacă au avut dreptate. Cercetătorii le-au înregistrat simultan activitatea cerebrală folosind electroencefalografia (EEG), care măsoară semnalele electrice produse de creier.

Ambele grupuri au atins o acuratețe de aproximativ 70%, însă răspunsurile lor cerebrale și deciziile ulterioare au evidențiat trei diferențe.

În primul rând, participanții autiști au arătat un răspuns electric semnificativ mai slab la feedbackul negativ. Cercetătorii au măsurat acest răspuns printr-un semnal cunoscut sub numele de negativitate legată de feedback, care este asociat cu procesarea rezultatelor nefavorabile de către creier.

În al doilea rând, răspunsurile cerebrale ale participanților autiști au fost mai puțin sensibile la dificultatea unei decizii. La participanții non-autiști, activitatea cerebrală a variat în funcție de cât de provocatoare fusese o decizie. Această variație a fost semnificativ mai slabă la participanții autiști.

În al treilea rând, participanții non-autiști și-au ajustat mai puternic deciziile ulterioare după probe ușoare la care au răspuns corect. Cercetătorii au sugerat că acest tipar reflectă o încredere mai mare în informațiile obținute în condiții în care participanții se puteau baza pe raționamentul lor. Participanții autiști au arătat o ajustare mai slabă, sugerând că experiențele de succes recente le-au influențat diferit deciziile ulterioare.

Descoperirile sugerează că diferențele dintre cele două grupuri nu au ținut de capacitatea lor generală de a distinge între sunete, ci de modul în care creierele lor au evaluat feedbackul, au evaluat dificultatea deciziilor și au utilizat experiențele anterioare pentru a fundamenta alegerile ulterioare.

Pentru a testa dacă diferențele au persistat în timp, cercetătorii au efectuat un experiment de monitorizare cu 51 de participanți, unul până la doi ani mai târziu. Toate cele trei diferențe au fost reproduse, iar măsurătorile au rămas constante la nivel individual de-a lungul celor două sesiuni de testare.

Cele trei măsurători nu au fost corelate semnificativ între ele, sugerând că reflectă procese distincte mai degrabă decât un mecanism unic de bază.

Când cercetătorii au combinat măsurătorile într-un model de învățare automată, acesta a distins între participanții autiști și cei non-autiști cu o acuratețe de aproximativ 80%. Cu toate acestea, cercetătorii au avertizat că descoperirile nu constituie un test de diagnostic pentru autism.

Experimentul nu a stabilit direct modul în care aceste diferențe afectează comportamentul de zi cu zi și nici nu a demonstrat că explică de ce unele persoane autiste consideră circumstanțele în schimbare ca fiind dificile. În schimb, a identificat tipare distincte în modul în care participanții au procesat informațiile și au luat decizii ulterioare în condiții controlate.

Studiul a fost publicat pe bioRxiv, o arhivă online pentru lucrări de cercetare care nu au trecut încă prin procesul de evaluare colegială (peer review).