De Pesach Benson • 20 octombrie 2026
Ierusalim, 20 octombrie 2026 (TPS-IL) — Decenii de cercetare au scos la iveală multe despre boala Alzheimer, însă oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin de ce aceasta afectează pacienții atât de diferit. Un nou studiu propune un cadru computațional care ar putea ajuta cercetătorii să conecteze descoperiri din diferite domenii și să construiască o imagine mai cuprinzătoare a bolii.
Cercetători din Israel și Statele Unite susțin că studiile genetice, biologice și cognitive au examinat adesea boala Alzheimer din perspective separate. Prin conectarea unor modele informatice specializate, ei speră să identifice relații care ar putea ajuta la explicarea diferențelor dintre pacienți și, în cele din urmă, să orienteze studii clinice și tratamente mai bine țintite.
Studiul a fost condus de prof. Shahar Arzy de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, cu contribuții din partea informaticianului Barak Raveh și a prof. Gad Marshall de la Harvard Medical School. Cercetătorii susțin că niciun model individual nu poate surprinde în mod adecvat complexitatea bolii Alzheimer.
Boala Alzheimer, principala cauză de demență la nivel mondial, afectează milioane de oameni. Aceasta este asociată cu acumularea anormală de proteine amiloid și tau în creier. Inflamația, leziunile vasculare, tulburările metabolice și alte procese biologice pot contribui, de asemenea, la apariția și progresia sa. Pacienții pot experimenta combinații variate de pierderi de memorie, dificultăți de vorbire, dezorientare și modificări de comportament, precum și probleme de procesare vizuală sau de luare a deciziilor.
„Acest lucru înseamnă că două persoane care primesc același diagnostic de boală Alzheimer pot experimenta, de fapt, combinații foarte diferite de modificări biologice și cognitive”, a declarat Arzy.
„În loc să căutăm o singură explicație care să se potrivească fiecărui pacient, trebuie să înțelegem profilul individual al bolii”, a adăugat el.
Pentru a aborda această complexitate, cercetătorii propun o metodă cunoscută sub numele de metamodelare. În loc să încerce să construiască un singur model uriaș care să includă fiecare informație disponibilă, abordarea ar conecta modele informatice specializate care examinează scanări cerebrale, informații genetice, modificări moleculare, simptome cognitive și alți factori. Legăturile matematice dintre modele ar putea ajuta cercetătorii să investigheze modul în care aceste elemente diferite se raportează unele la altele.
Dacă va fi dezvoltat și validat, cadrul ar putea ajuta cercetătorii să investigheze de ce Alzheimer progresează diferit la pacienți, să identifice tipare asociate cu diferite profiluri ale bolii și să examineze modul în care procesele biologice interacționează.
De asemenea, ar putea permite cercetătorilor să modeleze scenarii ipotetice de tratament și să exploreze dacă pacienții cu caracteristici biologice similare ar putea răspunde diferit la intervenții specifice. Astfel de constatări ar putea contribui la ghidarea cercetărilor viitoare și la proiectarea studiilor clinice, deși utilitatea cadrului ar depinde de dezvoltarea și testarea ulterioară.
Studiul a fost publicat în revista evaluată de colegi Brain.