Ierusalim, 6 mai 2026 (TPS-IL) — Oamenii de știință israelieni au dezvoltat o nouă metodă de monitorizare a bolii inflamatorii intestinale utilizând un simplu test de scaun, o descoperire revoluționară care ar putea reduce necesitatea unor colonoscopii repetate pentru milioane de pacienți din întreaga lume, a anunțat Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Boala inflamatorie intestinală, sau BII, afectează aproximativ 6 până la 8 milioane de oameni la nivel global. Această afecțiune include boala Crohn și colita ulcerativă, boli cronice în care sistemul imunitar atacă tractul digestiv, provocând durere, diaree, sângerare și alte complicații.

Nu există un leac pentru BII; afecțiunea este gestionată de obicei prin modificări ale dietei și medicație, intervenția chirurgicală fiind rezervată pentru complicații severe. Dacă sunt lăsați fără tratament, pacienții pot necesita intervenții chirurgicale de urgență, spitalizare sau îndepărtarea unei părți din intestin sau colon.

Medicii se bazează în prezent pe colonoscopii și markeri de laborator pentru a monitoriza inflamația și pentru a stabili dacă tratamentele funcționează. Colonoscopiile — proceduri în care un tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră este introdus în rect pentru a examina interiorul colonului — sunt invazive, costisitoare și incomode.

Cu toate acestea, un studiu condus de profesorii Moran Yassour, Eyal Shteyer și Yuval Dor de la Universitatea Ebraică, care a inclus cercetători de la Centrul Medical Shaare Zedek din Ierusalim, a constatat că ADN-ul uman din probele de scaun poate oferi o imagine detaliată a inflamației intestinale.

Descoperirile au fost publicate în revista recenzată de colegi Microbiome.

„Zgomot” biologic sau un marker trecut cu vederea?

Cercetătorii au descoperit că ADN-ul eliminat în scaun de către celulele imunitare numite neutrofile oglindește îndeaproape severitatea inflamației din intestin. Neutrofilele sunt un tip de globule albe care servesc drept una dintre primele linii de apărare ale organismului împotriva infecțiilor și a inflamației.

„Prea mult timp, ADN-ul uman găsit în probele de scaun a fost tratat ca «zgomot» biologic pe care l-am filtrat pentru a ne concentra pe datele microbiene”, a declarat Yassour. „Descoperirile noastre arată că acest ADN conține informații valoroase, neapreciate, care reflectă activitatea sistemului imunitar în timp real.”

Oamenii de știință au folosit profilarea metilării, o metodă care identifică originea tisulară a fragmentelor de ADN, pentru a stabili de unde provine materialul genetic. Ei au descoperit că ADN-ul de neutrofile domină probele de scaun de la pacienții cu BII, răsturnând ipotezele anterioare conform cărora cea mai mare parte a ADN-ului uman din materiile fecale provenea din celulele care căptușesc colonul.

Potrivit studiului, nivelurile ADN-ului de neutrofile s-au corelat puternic cu calprotectina fecală, un marker consacrat utilizat pentru detectarea inflamației intestinale.

Cercetătorii au declarat că profilarea metilării poate oferi avantaje deoarece testarea calprotectinei poate deveni mai puțin eficientă în cazurile severe.

Echipa a dezvoltat, de asemenea, o nouă măsurătoare numită Raportul Neutrofile-Epiteliale, sau NER, despre care au spus că distinge mai precis între boala activă și remisie.

Cercetătorii au combinat descoperirile referitoare la ADN-ul uman cu analiza microbiomului — studiul bacteriilor și al altor microorganisme care trăiesc în sistemul digestiv. Folosind modele de învățare automată, ei au reușit să identifice pacienții cu BII și să facă diferența între boala Crohn și colita ulcerativă.

Descoperirile au fost consistente atât în rândul copiilor israelieni, cât și al pacienților adulți din Țările de Jos, sugerând că abordarea ar putea funcționa în diferite grupe de vârstă și populații.

„Analizând împreună atât componentele umane, cât și pe cele microbiene, putem obține o imagine mult mai clară a ceea ce se întâmplă în intestin”, a spus Yassour.

Cercetătorii au declarat că abordarea duală ar putea permite în cele din urmă medicilor să monitorizeze puseurile și răspunsurile la tratament prin teste de scaun de rutină, în loc de proceduri invazive repetate. Mai mult, un semnal bazat pe ADN ar putea oferi o citire mai continuă și mai nuanțată a inflamației, ajutând la detectarea mai timpurie a puseurilor și la confirmarea momentului în care un pacient se află cu adevărat în remisie.

Studiul demonstrează, de asemenea, că modelele de învățare automată pot distinge boala Crohn de colita ulcerativă și pot prezice activitatea bolii, ceea ce ar putea ajuta medicii să adapteze terapiile mai rapid și mai precis.