De Pesach Benson • 10 septembrie 2026

Ierusalim, 10 septembrie, 2026 (TPS-IL) — Structura comunitară poate ajuta la explicarea diferențelor de longevitate pe termen lung în rândul israelienilor evrei, potrivit unui nou studiu care a constatat că rezidenții din kibbutz au avut o mortalitate substanțial mai mică decât rezidenții urbani, indiferent dacă comunitățile lor erau religioase sau seculare.

Descoperirile sugerează că structura comunitară ar putea conta pentru o îmbătrânire sănătoasă dincolo de afilierea religioasă. De asemenea, acestea ar putea indica strategii de sănătate publică menite să consolideze rețelele sociale și să reducă izolare, deși studiul nu stabilește o relație directă de cauză-efect.

„Descoperirile sugerează că tiparele de mortalitate pe termen lung sunt modelate nu numai de afilierea religioasă, ci și de contextul comunitar și social mai larg”, a declarat dr. Ronit Pinchas-Mizrachi de la Colegiul Tehnologic din Ierusalim, care a condus studiul. „Înțelegerea acestor factori la nivel de comunitate ne poate ajuta să identificăm căi suplimentare către o îmbătrânire mai sănătoasă.”

Studiul, efectuat de Colegiul Tehnologic din Ierusalim și Universitatea Ariel, a comparat mortalitatea în rândul a peste 1,2 milioane de cetățeni israelieni evrei pe parcursul a 31 de ani. Cercetătorii au descoperit că rezidenții kibbutzurilor religioase și seculare au avut rate de mortalitate similare în ciuda afilierilor lor religioase diferite.

Cercetarea a fost publicată în revista revizuită de colegi Journal of Religion and Health.

Folosind rezidenții kibbutzurilor religioase ca grup de referință, cercetătorii au descoperit că rezidenții urbani non-haredi au avut un risc de mortalitate cu 75% mai mare, în timp ce rezidenții urbani ortodocși (haredi) au avut un risc cu 27% mai mare. Nu a existat nicio diferență statistic semnificativă între rezidenții kibbutzurilor religioase și seculare.

Comunitate și mortalitate

Studiul a examinat patru grupuri populaționale israeliene evreiești: rezidenți ai kibbutzurilor religioase, rezidenți ai kibbutzurilor seculare, haredi urbani și non-haredi urbani.

Cercetătorii au urmărit 1.246.159 de cetățeni israelieni evrei născuți între 1940 și 1960. Studiul a inclus 4.081 de rezidenți ai kibbutzurilor religioase, 1.959 de rezidenți ai kibbutzurilor seculare, 62.674 de rezidenți haredi urbani și 1.177.445 de rezidenți ai comunităților urbane non-haredi.

Atât comunitățile de tip kibbutz, cât și comunitățile haredi pot prezenta rețele sociale puternice, sprijin reciproc, responsabilitate partajată și un sentiment de apartenență colectivă. Cercetătorii sugerează că aceste caracteristici, împreună cu condițiile de trai și resursele socio-economice, ar putea contribui la diferențele în rezultatele de sănătate pe termen lung.

Cercetătorii s-au bazat pe date din Registrul Populației din Israel, înregistrări educaționale, Ministerul Sănătății și Autoritatea Fiscală pentru a compara mortalitatea de toate cauzele în cele patru grupuri.

Ratele de mortalitate similare în rândul rezidenților kibbutzurilor religioase și seculare sugerează că asocierea cu o mortalitate mai scăzută poate să nu fie specifică observantului religios. În schimb, caracteristicile comune ale vieții comunitare ar putea juca un rol.

În același timp, studiul nu stabilește că a trăi într-o comunitate puternică reduce direct mortalitatea. Deoarece cercetarea este observațională, alte diferențe între populații pot ajuta, de asemenea, la explicarea rezultatelor.

Cercetătorii au declarat că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua contribuția unor factori precum fumatul, vârsta, genul și alte caracteristici individuale.

Descoperirile ar putea avea implicații mai largi asupra sănătății publice, evidențiind coeziunea comunitară și sprijinul social ca factori potențiali într-o îmbătrânire mai sănătoasă și în calitatea vieții.