De Pesach Benson • 14 iunie 2026

Ierusalim, 14 iunie 2026 (TPS-IL) — Oamenii de știință israelieni au identificat o formă de memorie imună nerecunoscută anterior, care ar putea ajuta organismul să vizeze celulele canceroase și ar putea deschide noi căi către vaccinurile împotriva cancerului.

Un studiu recent realizat de Institutul Weizmann de Știință a constatat că s-ar putea ca cancerul să nu fie la fel de invizibil pentru sistemul imunitar precum se credea odată, sugerând că celulele B de memorie, cunoscute de mult timp pentru protecția împotriva infecțiilor, pot declanșa, de asemenea, un răspuns țintit împotriva tumorilor maligne.

Descoperirile, publicate în revista peer-reviewed Immunity, contrazic presupuneri vechi și deschid noi căi pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva cancerului.

Sistemul imunitar se bazează pe celulele B pentru a produce anticorpi, proteine care recunosc și ajută la neutralizarea amenințărilor precum virușii și bacteriile. Când o celulă B întâlnește pentru prima dată o țintă, ea trece printr-un proces de rafinare în ganglionii limfatici, unde își îmbunătățește precizia anticorpilor. Unele dintre aceste celule devin celule B de memorie cu viață lungă care rămân stocate în ganglionii limfatici, gata să răspundă rapid dacă amenințarea revine. Cu toate acestea, deoarece tumorile provin din propriile țesuturi ale organismului, nu era clar dacă o astfel de memorie imună se poate forma și împotriva cancerului.

Studiul israelian, condus de cercetători din laboratorul prof. Ziv Shulman, a examinat probe de tumori și ganglioni limfatici adiacenți de la 11 paciente cu cancer ovarian seros de grad înalt, cea mai comună și agresivă formă a bolii.

Spre surprinderea lor, cercetătorii au descoperit că majoritatea celulelor B din ganglionii limfatici apropiați de tumori erau celule B de memorie. O analiză ulterioară a arătat că unele dintre aceste celule erau strâns înrudite cu celulele B găsite chiar în interiorul tumorilor, sugerând că ele migrau din ganglionii limfatici în țesutul tumoral și își continuau activitatea acolo.

Testarea memoriei imune

Echipa a izolat apoi planurile genetice ale acestor anticorpi și le-a reprodus în laborator pentru a le testa funcția. Mai mult de o treime dintre anticorpii creați în laborator s-au legat puternic de celulele cancerului ovarian, prezentând în același timp o legare mult mai slabă de celulele umane sănătoase.

„Ne temeam că anticorpii vor ataca celulele umane fără discernământ, dar de fapt s-a dovedit că sunt o armă țintită împotriva cancerului ovarian”, a spus Shulman.

Cercetătorii consideră că această selectivitate este importantă, deoarece sugerează că sistemul imunitar poate distinge celulele canceroase de țesutul normal, în ciuda originii lor biologice comune. Dr. Nahum Nathan, care a condus studiul, a explicat că descoperirile indică faptul că aceste celule B de memorie nu sunt rezerve pasive, ci participanți activi la răspunsul imun, capabili să se deplaseze între ganglionii limfatici și tumori și să se adapteze pe măsură ce înaintează.

Studiul a scos la iveală și un obstacol neașteptat. În ganglionii limfatici din apropierea tumorilor, activitatea imună părea să fie suprimată de macrofage, un tip de celulă imună care elimină alte celule în timpul inflamației. Folosind imagistica în timp real, cercetătorii au observat macrofage care înglobau celulele B în etapele lor de antrenament, limitând efectiv formarea unei noi memorii imune.

Această supresie poate ajuta la explicarea motivului pentru care cancerul poate persistă în ciuda unui răspuns imun. De asemenea, ridică posibilitatea ca modificarea acestor celule de reglare să poată îmbunătăți apărarea naturală a organismului.

Important este că unii dintre anticorpii identificați au vizat o proteină cheie implicată în creșterea și răspândirea cancerului, sugerând că tumorile ar putea găsi dificilăevadarea de la astfel de răspunsuri doar prin mutație.

Cercetătorii au menționat, de asemenea, că mecanisme similare de supresie imună pot apărea și în alte boli, inclusiv în afecțiuni inflamatorii intestinale, unde macrofagele excesiv de supresive pot reduce activitatea imună benefică.

Studiul indică mai multe aplicații practice, majoritatea aflate încă în stadiul incipient de cercetare.

Dacă celulele B de memorie pot fi antrenate în mod fiabil să recunoască ținte specifice tumorilor, ele ar putea fi folosite pentru a învăța sistemul imunitar să recunoască cancerul mai devreme sau să răspundă mai agresiv după tratament.

O altă aplicație o reprezintă terapiile bazate pe anticorpi. De vreme ce cercetătorii au izolat și reprodus cu succes anticorpi din aceste celule B de memorie, acești anticorpi ar putea fi potențial dezvoltați în medicamente țintite.

În cele din urmă, cercetarea deschide calea către reprogramarea sistemului imunitar. Dacă oamenii de știință vor putea controla mai bine macrofagele supresive care limitează activarea celulelor B în ganglionii limfatici, ar putea fi posibil să sporească capacitatea naturală a organismului de a genera memorie anticancerigenă — sau, invers, să reducă memoria imună în afecțiuni în care aceasta devine dăunătoare, cum ar fi bolile autoimune.