De TPS-IL • 22 aprilie 2026

Ierusalim, 22 aprilie, 2026 (TPS-IL) — Imaginea unui jucător de jocuri video este asociată adesea cu tineri imersiți în lumi virtuale ore în șir. Însă un nou studiu israelian sugerează o realitate diferită și mai complexă: pentru mulți adulți în vârstă, jocurile digitale nu reprezintă un simplu hobby ocazional, ci o activitate semnificativă și continuă, care le modelează identitatea, cogniția și viața cotidiană.

Studiul Universității Ben-Gurion din Negev, efectuat de cercetătoarea Hadas Avraham din cadrul Departamentului de Comunicare, s-a bazat pe interviuri aprofundate cu 20 de adulți cu vârsta de 60 de ani și peste care se joacă regulat jocuri digitale. Avraham a declarat pentru Serviciul de Presă al Israelului că activitatea a avut beneficii cognitive semnificative pentru acest grup de vârstă.

„Am constatat că activitatea de gaming pentru aceste persoane a reprezentat o sursă de creștere, dezvoltare personală, consolidare a abilităților cognitive, atenuare a singurătății și chiar de conectare cu nepoții lor”, a spus Avraham. „Pentru mulți, în special după pensionare sau o reducere a altor activități, jocurile au oferit un sentiment continuu de provocare intelectuală și claritate mentală”, a adăugat ea.

Studiul a examinat o gamă largă de obiceiuri de gaming, de la activități individuale pe calculator, cum ar fi Sudoku, puzzle-uri și careuri de cuvinte încrucișate, până la jocuri multiplayer online, inclusiv World of Warcraft și Call of Duty. Printr-o analiză calitativă, Avraham a constatat că jocurile în rândul adulților în vârstă implică adesea un efort susținut, învățare și dezvoltarea de competențe în timp.

„Una dintre persoanele intervievate a fost o femeie cu demență, care nu își putea aminti anumite evenimente din viață, dar știa regulile jocului pe dinafară”, a spus Avraham. „Participanții au descris stabilirea de obiective, urmărirea progresului și îmbunătățirea abilităților lor”, a adăugat ea.

Conform studiului, jocurile au servit și ca o supapă emoțională. Participanții au descris sentimente de satisfacție, plăcere și mândrie față de realizările lor din joc. Pentru unii, acestea au oferit un sentiment de control și împlinire într-o etapă a vieții în care astfel de sentimente pot fi mai greu de menținut din cauza schimbărilor în starea de sănătate, în dinamica familială sau în rolurile profesionale.

Studiul a mai constatat că dimensiunea socială a jocurilor variază considerabil. În timp ce unii participanți au raportat că au legat conexiuni și au interacționat cu alți jucători, majoritatea a subliniat valoarea jucatului de unul singur. Pentru ei, jocurile au oferit un spațiu personal, liniștit și controlat, lipsit de obligații sociale.

Cu toate acestea, cercetarea a evidențiat și o stigmatizare persistentă în jurul jocurilor în rândul adulților în vârstă. În ciuda beneficiilor, mulți au afirmat că hobby-ul lor este perceput uneori ca fiind ilegitim sau nepotrivit pentru vârsta lor, a spus Avraham.

„Unii au recunoscut că nu își împărtășesc întotdeauna obiceiurile de gaming cu ceilalți, de temere să nu fie considerați copilăroși sau neserioși. Aceste percepții pot limita gama de activități de agrement acceptate și îi pot descuraja pe adulții în vârstă să se angajeze în forme de expresie care ies din afara așteptărilor tradiționale”, a declarat Avraham.

Studiul nu sugerează că jocurile digitale sunt potrivite pentru toată lumea și nici nu le prezintă ca pe o soluție universală. Însă Avraham a afirmat că azilurile de bătrâni și industria jocurilor ar trebui să conștientizeze valoarea activității de gaming pentru persoanele în vârstă.

„Nu ar trebui să o ignore și să creadă că este doar pentru tineri. Industria jocurilor ar trebui să mărească subtitrările și să încetinească oarecum ritmul jocurilor, astfel încât să fie accesibile și populației mai în vârstă. Iar căminele de bătrâni ar trebui să o vadă ca pe o activitate serioasă, pozitivă, în plus față de alte exerciții sociale și fizice.”

Descoperirile indică modalități concrete prin care jocurile digitale pot fi utilizate ca instrument scalabil, cu costuri reduse, care sprijină cogniția.

Căminele de bătrâni ar putea integra programe structurate de gaming în activitățile zilnice, în mod similar exercițiilor fizice sau hobby-urilor de grup. Deoarece mulți adulți în vârstă preferă jocul individual, cu presiune redusă, unitățile ar trebui să ofere atât acces privat, cât și spații opționale de gaming social.

În domeniul sănătății, jocurile ar putea fi utilizate ca instrumente suplimentare de antrenament cognitiv pentru adulții în vârstă expuși riscului de izolare sau de declin cognitiv ușor. Preervarea memoriei procedurale, chiar și la pacienții cu demență, poate sprijini, de asemenea, abordările terapeutice bazate pe mecanisme de joc învățate.

Descoperirile au fost publicate în revista peer-reviewed Leisure Sciences.